Fuserăm pe la Piteşti la buni Vali să îmi recuperez sora care a bănănăit (vorba lui tuşica 
) toata vara pe acolo (mai exact patru săptămâni). Nu am stat noi foarte mult dar suficient totuşi ca să mă recunoască toată lumea după urlete. La 4 dimineaţa! Vineri nici nu am apucat să stăm foarte mult pe la verişorii mei că m-au apucat dracii şi m-am pus pe urlat. Aşa că acasă la buni cu noi. Noroc cu Mara care ne-a făcut spectacol de bun venit (de fapt vroia să facă parada modei cu rochiţele ce le-a primit, o cunosc eu!). Drept care sâmbătă m-au ignorat total babacii mei zicând că nu mai iau vuvuzela cu ei şi m-au lăsat cu buni şi Dane cu care m-am distrat de numa-numa, fiind cuminţenie întruchipată… asta ca să le fac în ciudă lui mama şi tata.... citeste mai departe
Pentru verisori am cautat si am gasit
zice tati că scrie astăzi și asta pentru că, nemaiscriind de mult după dictare, tare multe s-au mai adunat. Deci, ca la greci, să începem cu sfârșitul 
. Am fost astăzi la fim cu tati, la de ăla 3D cu hochelari (care între noi fie vorba m-au cam enervat că nicicum nu îmi stăteau pe ochi și mă jenau, dar în rest a fost ok. Numai că m-am cam plictisit la un moment dat (văzusem filmul, era Ice Age 3) și am vrut la tati în brațe. Dar până la urmă am rezistat eroic, încurajată și de o cutie mare de popcoarne, și l-am văzut până la capat. La un moment dat am întins și mâna să îl mângâi pe Rudy dinozaurul cel rău, că venea spre mine .... citeste mai departe
Și Cetățeanul Domnului – vorba lui nenea popa – se boteză. Cetățeanul Alexandru Luca, ca să fim mai exacți. Adică JE!... citeste mai departe
I have to tell you … (tati!!!!!!!!! lasa englezismele astea, stiu că eşti bucuros de rezultatul de alaltăieri seară de la fotbal, da’ uitaşi că în afară de OK nu prea pricep eu shakesperiana asta!). Deci, revenind pe plaiuri mioritice şi dând-o pe româneşte: am fost la Piteşti! Unde numai fusesem de o buuuună bucată de vreme şi unde m-am revăzut cu verişorii mei, Tudor şi Vlad, cu Mihaela si Luci şi bineînţeles cu Dane şi buni Vali. Si ce mişto a fost! M-a îmbrăcat buni în ţărăncuţă (ce bine arătam!) iar la Tudor şi Vlad a fost distracţia la ea acasă!... citeste mai departe
Ce ne-am gandit noi… hai sa mergem la buni la Pitesti sa o vedem ca imi era tare dor de ea. Plus ca am auzit ca am si acolo cadouri. Si dupa ce am vorbit cu mosu la telefon sa ii multumesc pentru cadouri dimineata devreme devreme ne-am suit in masina, pe un frig maaaareeee (noroc cu tati, ca afacut cativa kilometri inainte sa incalzeasca masina) si uite ca am pornit la drum.... citeste mai departe
De la atata uita la apapada si printu’ am ramas cu ideea ca trebuie si eu sa fiu… printesa sau printisor… ce o fi da’ sa fie cu coniţă in cap…... citeste mai departe
Dragii mei de mult nu am mai scris la mine in blog, da’ am o scuza MAREEE… am fost cam plecata o luna si ceva si buni nu are internet . Uite ca ati aflat si pe unde am fost, la Buni la Pitesti unde a fost foarte frumos, toata ziua eram pe afara cu Buni si Dane, ba prin parc cu Iaiuca in caruciorul ei la plimbare, ba pe la Tudoica si Bad prin curte. Hmmm stai sa imi mai aduc aminte ce am mai facut…. a, o boacana: am facut intr-o zi pishu la Iushi in pantofi (desi sincer nu prea mi se mai intampla decand umblu numai in chilotei dar ce sa fac daca m-a scapat atunci ). Si inca una: i-am desenat lui Buni prin toata casa (asta incluzand frigiderul, peretii si mobila) cu un creion… i-am tras niste dungi ca sa ii demonstrez veleitatile mele artistice . Si sa va spun ce am invatat: stiu sa numar pana la 10 corect si fara sa gresesc, stiu zilele saptamanii (totusi miercuri nu imi prea place), stiu Pisicuta, pis pis pis, Mos Craciun cu plete dalbe, Avion cu motor si o gramada altele…... citeste mai departe
Ei dragii mei multe s-au mai intamplat de cand nu am mai scris. Deci, ca la greci, sa purcedem in a povestii… fost-am si pe la bunica si bunicu de la Hunedoara (ca acuma zic corect, chiar cu accent prelungit pe n) si i-am frecat bine vreo 3 saptamani (de fapt, ca sa ma scuz in fata voastra, de aia nu am mai scris, ca nu aveam internet acolo ). Si a venit mami si tati si cu Lara sa ma ia acasa. Dupa 3 saptamani in care nu i-am mai vazut, da oricum vorbeam zilnic cu ei la telefon, mie cel mai si cel mai dor mi-a fost de Lara 
pe ea am fugarit-o toata seara, pe mami si tati nici nu i-am bagat in seama in seara aia. Da de a doua zi… sa vezi ce nedezlipita am fost de ei, mai ales de mami: mami-n sus si mami-n jos, si la baie ma duceam cu ea, ca doar mi-a fost taaaaaaaare dor de ea.... citeste mai departe
