este, contrar tuturor așteptărilor… piciorul. Sau, ca sa fiu mai exact, picioarele. Caci sunt două cel puțin așa am constatat eu după ultima analiza personală mai amănunțită. Oricum mi-am dat seama că se pot face o gramadă de chestii cu ele dar cea mai importantă este bagatul lor în gură. Nu îmi prea iese dar exersez cu încăpățânarea caracteristică unei anumite ramuri a familiei. Vă rog să remarcați în filmuleț cu câtă amabilitate îmi dezvelesc gingiile când face tati ca peștii (sau cel puțin așa zice el că face). Păi cum să nu râd, cine a mai văzut un pește cu barbă!... citeste mai departe
Pentru categoria Filme am cautat si am gasit:
… ho-ho-ho până la urmă. Uite că, contrar a ceea ce ziceam acum câteva posturi, totuși Moșu există. Am dedus asta pentru că l-a adus pe tati acasă. Pentru 2 zile numai, dar ăsta a fost cel mai frumos cadou – zice mami, eu mă întreb cine ar fi făcut bradul???... citeste mai departe
Fără alte cuvinte, ia uitați ce le mai zic eu. Asta ca și răspuns la vorbăraia lui Mara... citeste mai departe
… şi două zile, că mult timp îi mai ia lui tati să mai scrie ceva p’aici. Dar de data îl scuz, v-a zis sor’mea motivul. Oricum prea multe legate de acest mirific eveniment al renovări nu prea am să vă zic, că eu am dormit mai tot timpul. ZILEI. Că noaptea e total altă poveste.... citeste mai departe
Și Cetățeanul Domnului – vorba lui nenea popa – se boteză. Cetățeanul Alexandru Luca, ca să fim mai exacți. Adică JE!... citeste mai departe
Categorii: "Oscar", Ce am mai invatat, Date importante, Filme, Poze, Prietenii mei | Am zis despre: andrei, botez, buni marioara, buni vali, chef, daria, david, film, mihaita, Poze, verisori
Been there done that. Adică fusei de mă cântai la gala laureatilor „Primavara copiilor”… și asta dis de dimineață, mă rog, nu chiar așa de dimineață că azi mami m-a lasat să dorm în pace având în vedere ca am sărit peste grădiniță din motive de showbiz. După ce am dormitat până peste program – asta după ce aseară nu am vrut nicicum să mă culc știind că azi e zi de spectacol – am văzut că a venit zâna bună și mi-a lăsat o rochiță în dulapior. Sinceră să fiu acuma eu o banuiesc pe mami de toată treaba asta cu rochiță dar o las să creadă că mai țin poveștile astea la mine. Buun… îmbrăcat eu, îmbrăcat tati, îmbrăcat și mami – ultima ca de obicei – suit în mașină și plecat. După un mic detour după camera foto pe la Alina am parcat cu scrâșnete și surle în Iulius Mall (asta cu surlele e de la mine… îmi place cum sună). M-am întâlnit cu Bianca, educatoarea mea de la grădiniță, cu Babi și, bineînțeles, cu Măii și Todea – nu se putea să lipsească taman ei!.... citeste mai departe
