Adică, în traducere aproximativă, fotomodelele de mine și sor’mea îi pozăm lui tati. Care tati nu s-a lăsat și tot a concediat săpuniera. Cu tancu ăsta nou de îi zice Nikon D3000 exersează acum F-uri, S-uri și M-uri (trebuie sa le faca pe manual, că altfel nu e bine zice el, yeah right), disperând-o pe mama cu atatea flashuri în ochi. Sormea stă (îi și place bag de seamă), eu stau, Lara pozează și ea numai mama nu. Totuși a binevoit și ea să se pozeze când si-a făcut freza nouă, nu de alta dar nu văzuse bine cum îi stătea părul la spate 
... citeste mai departe
Pentru anul 2010 am cautat si am gasit:
Buni, încercând să facă educație cu mine: Mara, cum am zis că trebuie să fie o fetiță?... citeste mai departe
este, contrar tuturor așteptărilor… piciorul. Sau, ca sa fiu mai exact, picioarele. Caci sunt două cel puțin așa am constatat eu după ultima analiza personală mai amănunțită. Oricum mi-am dat seama că se pot face o gramadă de chestii cu ele dar cea mai importantă este bagatul lor în gură. Nu îmi prea iese dar exersez cu încăpățânarea caracteristică unei anumite ramuri a familiei. Vă rog să remarcați în filmuleț cu câtă amabilitate îmi dezvelesc gingiile când face tati ca peștii (sau cel puțin așa zice el că face). Păi cum să nu râd, cine a mai văzut un pește cu barbă!... citeste mai departe
Booon, se pare că poveștile de anul ăsta o să le începeți cu urlatorele șef din 2010 precum și cu maestrul sunetelor înalte din 2009. Adică cu mine căci eu sunt amândoi. Am dublă personalitate, ce vreți și voi. Uneori chiar triplă căci noaptea stau treaz cât trei (bebeluși) copii la un loc. (Lămurire: tati o ia uneori înainte după dictare și nu pricepe că nu mai e cazul să mă compare cu bebelușii!!! L-am pus să corecteze!)... citeste mai departe
