Fuserăm pe la Piteşti la buni Vali să îmi recuperez sora care a bănănăit (vorba lui tuşica
) toata vara pe acolo (mai exact patru săptămâni). Nu am stat noi foarte mult dar suficient totuşi ca să mă recunoască toată lumea după urlete. La 4 dimineaţa! Vineri nici nu am apucat să stăm foarte mult pe la verişorii mei că m-au apucat dracii şi m-am pus pe urlat. Aşa că acasă la buni cu noi. Noroc cu Mara care ne-a făcut spectacol de bun venit (de fapt vroia să facă parada modei cu rochiţele ce le-a primit, o cunosc eu!). Drept care sâmbătă m-au ignorat total babacii mei zicând că nu mai iau vuvuzela cu ei şi m-au lăsat cu buni şi Dane cu care m-am distrat de numa-numa, fiind cuminţenie întruchipată… asta ca să le fac în ciudă lui mama şi tata.
Pe drumul de întoarcere normal ca am mai urlat că doar nu se putea altfel. Mara în schimb a dormit tun până la Sibiu unde la 7 jumate dimineaţa s-a făcut cu o îngheţată drept mic dejun. Eu cu nişte lapte numai, dar cresc eu… o să vedeţi voi!
Am mai fost pe ici pe colo, ba la un parc, ba la o fântână cântecăcioasă, ba la un shoping ba pe la văru-mio. Chestii de vacanţă, ce să faci, tati e singurul care lucrează aşa că facem noi vacanţă şi pentru el
Dimineaţa cu tati


















