Având în vedere  că mi s-a reproșat că Oradea aka Proxima Centauri e cam departe,  ne-am hotărât (eu cu fratimio of course) să mergem nițel mai aproape. Adică pe Marte.  O să ajungem cam peste 1 an, în 2011 adicătelea, cu numele noastre înregistrate pe un microchip de pe roverul laboratorului NASA (nu NAȘA – asta e chiar NASA aia cu rachete). Pentru verificare iote numărul de ordine: N2M400685362. Parcă văd dialog virtual:

Jurnal de bord galactic, data stelara 76327. Suntem pe undeva prin zonă. Parcă încep să deslușesc o planetă mare și rosie. Păcat că nu e roz, era mai cool. Sau mov. Whatever, stai să îl întreb pe fratimio cât mai avem.

- Locotenente de rang 1 Sășic, cât mai avem până la amartizare?

- Cam până îmi termin eu biberonul cu lapte! De fapt cred că o să termin și fructele că am văzut că e cam cald pe acolo și trebuie să am energie.

- În regulă, după ce termini pregătește caruciorul, să mergem la joacă în nisip, că e grămadă pe aici din câte văzui. Și să nu uiți ochelarii mei de soare, aia mov!

- Am înțeles Sis. Termin rapid biberonul și mă apuc de strâns. Ne reauzim în 600 de secunde marțiene. Locotenentul de rang 1 Sășic – OUT.

PS Dacă vreți să mă însoțiți puteți să o faceți aici.