Booon, se pare că  poveștile de anul ăsta o să le începeți cu urlatorele șef din 2010 precum și cu maestrul sunetelor înalte din 2009. Adică cu mine căci eu sunt amândoi. Am dublă personalitate, ce vreți și voi. Uneori chiar triplă căci noaptea stau treaz cât trei (bebeluși) copii la un loc. (Lămurire: tati o ia uneori înainte după dictare și nu pricepe că nu mai e cazul să mă compare cu bebelușii!!! L-am pus să corecteze!)

Revenind la oalele (a se citii biberoanele) noastre… a trecut anul, în caz că nu v-ați trezit încă – de vreo săptămână chiar – așa că vă urăm, tot familionul Nicu, ceea ce este în titlu. Cu font de 36 boldat.  Noi suntem bine mersi, sănătoși tun unii, sănătoși bazooka alții. Oricum am ajuns la o concluzie în consiliul de familie (obligatoriu la fiecare sfârșit de an) și anume că anul ăsta ne dorim SĂNĂTATE. Cu caps. Altceva nu neapărat dar dacă e să fie să vină că nu refuzăm nimic, că doar e criză.

Iar ca să vedeți ce bine ne-am simțit noi vă arăt mai jos o poză cu mine pe post de Axinte (habar nu am cine e nenea ăsta dar așa a zis tati și eu repet ca un papagal după el). Eu înclin să cred că mami și tati își băteau joc de mine totuși.