Uită tati ăsta să mai zică şi de mine, văd că scrie numai despre sor’mea şi ce debitează ea (şi are o meliţă… mamă doamne!). Da’ aseară l-am prins la înghesuială şi, printre 2 sughiţuri şi o gâgâială de toată frumuseţea, l-am făcut să promită că scrie şi despre mine.

Aşadar să mă prezint la trei luni şi ceva. Tot Alexandru mă cheamă, da’ lumea a început să îmi zică într-un milion de feluri: de la gugu, buburuză, aricel, chifteluţă am ajuns la fică’tu (Mara îi zice lui mama: Mamiiiiiii vezi că plânge fică’tu) şi continuând bineînţeles cu Săşicu, Ale şi oficialul Alexandru. Numevalent mai sunt

Booon. Din punct de vedere tehnic am 6 kilograme (şi se simte după spusele lui tati şi mami), 57 cm, şi cresc ca şi un Făt Frumos ce sunt. Partea nasoală pentru cei doi care au grijă de mine (am înţeles de la sor’mea că le zice părinţi şi că datoria lor e să aibă grijă de mine) e că nu prea dorm. Şi dacă dorm mă trezesc din oră în oră (+-1h). Cu mici excepţii evident. Oricum ora mea de culcare e pe undeva pe la 12. NOAPTEA! Vai de mami, că ea e responsabilă cu adormitu meu, că tati se sustrage mişeleşte (el o culcă pe Mara şi de multe ori adoarme şi el… sau se face, vorba lui mami).

Altă noutate majoră e că ieri am păpat primele 6 linguriţe de suc de morcovi şi culmea că mi-au şi plăcut. Tati e responsabilul cu filmarea, da’ a ratat evenimentul aşa că sâmbătă, când e şi el acasă, tragem o dublă ca să vă arătăm şi vouă. So stay tuned!

A…. am uitat să vă zic ca aşa de haioasă mi se pare lumea asta în care am aterizat acu trei luni şi ceva că râd într-o veselie. Tati zice că am şi de ce să râd că şi aşa ce e la noi prin Românica e o adevărată comedie. Aşa că îi rasplătesc  şi eu pe ăştia doi de se autointituleză părinţi (zic asta că eu, dacă ar fi după mine, le-aş zice Aiii şi Hîii) cu un zâmbet de toată frumuseţea. La două noaptea . Şi acu iote poze: