Iote că mai trecu o săptămână. Şi încă cum a mai trecut… după un început furtunos în care am aflat şi eu că tocmai am depăşit 4 kilograme, am început să am reacţie întârziata la vaccinul din mânuţă – după vreo 4 saptămâni – dar am înţeles că nu e neapărat o problemă, io-s ardelean şi le iau pe toate mai molcolm, aşe, că doar nu ne grăbim!

Miercuri m-am întâlnit cu Mihaela, tuşica de la Piteşti, care a venit într-o vizită fulger (depăşind chiar viteza luminii având în vedere că a stat doar o noapte) şi m-a văzut ce mumos sunt. Normal… sunt CEL mai mumos!

Sâmbătă am fost pe la Polus (aici am fost de fapt şi de drept), dar din motive, care nu ştiu de ce toată lumea zice că au depins numai şi numai de mine, am întârziat şi am ajuns pe final şi…. nu am prea mai găsit nimic de papa. Dar m-am întâlnit cu Ayan, cu care am hotărât să realizăm etapa a doua a concursului iniţiat de Daria (Am încercat şi cu Daria faza asta dar ea trişează, scoate limba!). Oricum tura asta s-a terminat nedecisă…

Duminică chef la Mihai. Că fu ziua lui în 11… (apropo de 11, pe lângă turnuri şi ziua lui Mihai se împliniră şi 5 ani de la nunta lui mami şi a lui tati ). Eu sincer am cam ratat desfăşurarea de forţe a acestui eveniment din motivul că pătuţul lui Mihăiţă mi s-a părut mult mai atrăgător decât ciorba de burtă a lui Babi – tati e de total altă părere – şi am dormit. Chiar foarte bine după spusele lui tata. Normal! Că doar nu eram acasă la mine în pat! (aici trebuie să vă dau o explicaţie: mai nou dorm oriunde altundeva în afară de patul meu… la tati pe pernă – dorm. La Mara în pat – dorm. În living în landou – dorm. În cărucior, oriunde în casă – dorm. La mine în pat – NU dorm!).

Gata cu vorbăraia… poze (câteva doar că aparatul nostru pare-se că e bântuit – ceva voodoo după spusele lui tati, că nu pricepe nici el, ditamai injineru’ – şi face poze când are el chef):

Apropo… La Mulți Ani lui Mihaela şi lui Buni Mărioara!!!